We found a match
Your institution may have access to this item. Find your institution then sign in to continue.
- Title
THE MARGA FAMILY - A GENEALOGICAL PROFILE OF A NOBLE FAMILY IN THE COUNTY OF SEVERIN (15<sup>TH</sup>-17<sup>TH</sup> CENTURIES).
- Authors
Boldea, Ligia
- Abstract
Spaţiul Banatului medieval montan și piemontan a generat o elită nobiliară românească, integrată în formele sale specifice nobilimii ţării graţie interesului pe care puterea centrală l-a manifestat faţă de acești nobili ce au putut fi capacitaţi în frecventele campanii militare în care acest ţinut de graniţă al regatului maghiar a fost angrenat de-a lungul secolelor XIV-XVII. S-a conturat astfel o serie de familii nobile, bine individualizate atât prin identitatea membrilor săi, cât și prin ansamblul stăpânirilor lor funciare, nuclee familiale ce impresionează în multe cazuri prin longevitatea dată de șirul neîntrerupt de generaţii ce s-au succedat de la primele atestări documentare, survenite în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și până la finele secolului al XVII-lea. Desigur că se disting marile familii nobile românești bănăţene, posesoare a zeci de sate și părţi de sate, ai căror membri au purtat nu o dată titlul de egregius, dar și un număr de familii mai modeste, al căror domeniu a depășit arareori, prin danii și achiziţii, satul de origine și care, prin funcţii și atribuţii publice la nivel districtual s-au evidenţiat ca identităţi de sine stătătoare. Dacă membri ai primei categorii, ajunși în funcţii de mare responsabilitate (comiţi și vicecomiţi, bani și vicebani de Severin sau Jaica, cavaleri, curteni sau funcţionari ai Curţii regale) au reprezentat în primul rând, în mod oficial, autoritatea centrală, ceilalţi fruntași locali, aflaţi în funcţii inferioare (juzi nobiliari, prim-juzi, crainici, juraţi, arbitri, oameni ai regelui) au fost mai degrabă exponenţi ai obștii nobiliare din această zonă. Un caz oarecum aparte este cel al familiei Marga, exemplu ce prezintă o contradictorie realitate: pe de-o parte, doi dintre membri săi ajung aproape de cele mai importante demnităţi locale; unul - Iacob de Marga, viceban și castelan de Severin între 1467 și 1478, celălalt - Gheorghe Marga (fiul lui Iacob), locţiitor al banului de Severin, atestat ca atare în anul 1515. Pe de-altă parte, puterea și influenţa lor, bunăstarea lor ne apar fragile și conjuncturale, prin prisma a ceea ce documentele lasă să se întrevadă pe o perioadă de aproximativ 150 de ani, de la primele atestări documentare din jurul anului 1470 și până la mijlocul secolului al XVII-lea. Este un caz pe care am considerat necesar a-l expune atenţiei, ca un "alt" mod de raportare la ceea ce statutul de nobilitate a presupus în epocă. În consecinţă, ne-am focalizat atenţia asupra structurii și a ramificaţiilor genealogice ale familiei Mărganilor, cu toate inconsecvenţele și problemele trădate de o informaţie documentară lacunară.
- Subjects
COUNTIES; FAMILIES; NOBILITY (Social class)
- Publication
Banatica, 2020, Vol 30, Issue 2, p137
- ISSN
1222-0612
- Publication type
Article