We found a match
Your institution may have access to this item. Find your institution then sign in to continue.
- Title
VIOLENCE VARIABLES IN THE BANAT AT THE END OF WORLD WAR I.
- Authors
Moscovici, Ionela
- Abstract
În toamna anului 1918 Banatul se afla în continuare într-un univers marcat de război. Viaţa cotidiană se confrunta cu o serie de evenimente neobişnuite, caracterizate prin stări de violenţă. Războiul nu era în acea perioadă pe deplin încheiat, stările de spirit tensionate se făceau încă simţite, violenţa fiind debordată în afara frontului în parametri diferiţi şi în forme inedite de manifestare. În studiul nostru am înscris următoarea dilemă: dacă violenţa ar fi percepută drept un obiect al istoriei, un coeficient de evaluare a războiului şi a consecinţelor sale, care ar fi formele de manifestare? Demersul nostru se doreşte a fi o căutare retrospectivă a simptomelor violenţei mergând pe filonul mărturiilor, astfel încât să putem înţelege mai bine declinarea manifestărilor şi a diverşilor factori care intervin în contextul de după război. Sursele acestor violenţe pot fi reperate în demobilizarea dezorganizată ca urmare a prăbuşirii frontului şi a dezintegrării armatei austro-ungare, în privaţiunile din spatele frontului, în abuzurile suferite de familiile soldaţilor din partea autorităţilor maghiare. Putem să mai adăugăm aici şi sentimentul de frustrare, acumularea unei imense tensiuni interioare din timpul războiului şi recurgerea frecventă la alcool. Cea mai mare parte a soldaţilor se reîntorc de pe front cu armele, astfel încât pot recurge foarte uşor la forţă pentru rezolvarea diferitelor neînţelegeri. Pe fondul suprasolicitării de la finalul conflictului, a exerciţiului reacţiilor instinctive în materie de autoapărare, a diferendelor latente, starea afectivă de război se recreează atât la nivel individual, cât şi colectiv. Astfel atmosfera frontului se proiectează pe străzile satului, actele de violenţă ale soldaţilor demobilizaţi comise asupra civililor (în principal asupra autorităţilor: primarului, notarului, secretarului, dar şi asupra comercianţilor) pot fi încadrate în starea de asediu. Enumerăm o serie de acte de violenţă cum ar fi jafurile, violenţele fizice, sechestrarea, uneori chiar crima. Remediile împotriva acestor tensiuni au fost găsite în intervenţia preoţilor, percepuţi de către soldaţi ca înţelepţi ai satelor şi sfetnici de încredere şi în constituirea gărzilor naţionale, organisme create prin voluntariat pentru a putea acoperi vidul de autoritate şi pentru a asigura siguranţa bunurilor şi a ordinii publice.
- Subjects
BANAT; WAR &; society; WORLD War I; MILITARY personnel; VIOLENCE &; ethics; SOCIAL history; HISTORY
- Publication
Banatica, 2012, Issue 22, p277
- ISSN
1222-0612
- Publication type
Article